ACTIVITĂȚI

144 de ani de Cruce Roșie în România

          Mișcarea Internațională de Crucea Roșie și Semiluna Roșie s-a născut la inițiativa unui om de afaceri elvețian, Henry Dunant  în anul 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino. Henry Dunant venise pentru a-l întâlni pe Napoleon III în interes de afaceri. El a fost martor al imaginii oribile de după bătălie. Dezastrul umanitar rezultat din încleștarea beligeranților l-a impresionat profund pe tânărul genovez. El a adunat oameni din satul învecinat și a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniții. Vorbele sale – „Siamo tutti fratelli” (suntem cu toții frați) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici și compatrioți.

            Henry Dunant s-a întors în Elveția, unde a continuat sa fie tulburat de coșmarul căruia îi fusese martor la Solferino.  Principalul scop al lui Dunant era de a aduce în atenția lumii cruda realitate a războiului. Henry Dunant a scris o carte „O amintire de la Solferino”  și a publicat-o pe cheltuiala sa, în noiembrie 1862. Cartea propunea doua idei care s-au dovedit a avea o importanță crucială:

  1. înființarea, în fiecare țară, a unei societăți de ajutorare a răniților pe timp de război, alcătuită din voluntari;
  2. promovarea unui acord internațional care sa protejeze soldații răniți pe câmpul de luptă și pe aceia care îi îngrijesc, oferindu-le, astfel, un statut neutru.

            În timpul primei conferințe la Geneva în 1864, s-a adoptat o emblema distinctivă – o cruce roșie pe fond alb (reversul drapelului elvețian) – cu scopul de a identifica și, prin urmare, de a proteja voluntarii care acorda ajutor soldaților răniți. Astfel, a luat ființă, ca instituție, Crucea Roșie.

            Romania a devenit Parte semnatară la prima Convenție de la Geneva din 1864 și a ratificat-o în 1874. Doi ani mai târziu, la 4 iulie 1876, a luat ființă Societatea Crucea Roșie din România și și-a început activitatea în actualul sediu al Spitalului Colțea din București. Primul președinte al Crucii Roșii Române a fost Prințul Dimitrie Ghica, în perioada 1876-1897.

            Regina Maria, sub al cărei patronaj se afla Crucea Roșie la acea vreme, a adresat romanilor următorul mesaj: „Crucea Rosie, nădejdea tuturor în timp de pace, ca și în război, nu trebuie să piară. Cu toții, de la mic la mare sa o sprijinim cu evlavie, cu însuflețire, cu nesfârșită dragoste”.

             Principiile fundamentale pe care le bazează Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, din cadrul căreia face parte și Crucea Roșie Română sunt: umanitate, imparțialitate, neutralitate, independență, voluntariat, unitate și universalitate.

            În prezent, președintele organizației Crucea Roșie Română este nimeni alta decât Majestatea sa Margareta, Custodele Coroanei României. De-a lungul timpului, președinții avuți de organizație au fost atât bărbați, cât și femei, de vârste și profesii diferite, susținând încă o dată diversitatea pe care o are Crucea Roșie.

            Crucea Roșie Română are trei tipuri de categorii de membri – membru de onoare, membru susținător și membru activ. Primul este obținut în urma recunoașterii atribuțiilor deosebite aduse organizației, cel de-al doilea se acordă oricărei persoanei fizice sau juridice care sprijină atât financiar, cât și material Crucea Roșie, iar cel din urmă este persoana înregistrată într-una dintre structurile Crucii Roșii.

            Oricine poate deveni membru al Crucii Roșii Române, dacă respectă principiile pe care aceasta le susține și dacă își dorește să săvârșească muncă în această sferă – toate informațiile necesare despre acest aspect pot fi găsite la filialele Crucii Roșii din fiecare localitate.

            Structura de conducere este una destul de amplă, fiind formată din președinte, vicepreședinți, dintre care unul este specific pentru tineret, Secretar al Comitetului de Direcție și director general, președinți de filiale, lideri de tineret și trezorieri.

„Siamo tutti fratelli” (suntem cu toții frați) – Henry Dunant

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *